Demult am început ciorna pentru această postare, adică 2+ ani, deci e o minune că vede lumina internetului..
Ai răbdare, rămâi cu mine și scuză-mi romgleza. Iar dacă timpul nu e foarte prietenos acum, te rog salvează articolul pentru mai târziu, la un ceai sau o cafea servită în tihnă.
Și te rog să tratezi exprimările mai non-tradiționale drept un pamflet.
Totul a început când am citit într-un articol în revista DOR următorul paragraf:
Întreaga industrie de wellness, de nutriție sănătoasă, nu e altceva decât industria dietelor rebranduită ca să sune inofensiv și să inducă rușine printre nepracticanți. Cum adică nu te interesează să mănânci sănătos? Nu vrei să-ți fie bine?
Alexandra Schwartz de la The New Yorker e de acord: „Ni se vinde nevoia de a îmbunătăți toate părțile noastre, simultan, inclusiv acele părți despre care nici nu știam că au nevoie de îmbunătățire. (…) Sunt mulți bani de făcut de către cei care ne diagnostichează și tratează frica de inadecvare”.
Adevărul e că industria de wellness a devenit un bully veritabil al corpului uman și plasează responsabilitatea exclusiv pe individ. Printre cele mai enervante prejudecăți sunt:
E vina ta pentru că ai crescut în greutate, pentru că TU nu ai suficientă motivație să le urmezi curele minune sau să le achiziționezi produsele/programele promovate de ei sau insert here orice nemulțumire inventată și „coafată” de această industrie,
Dacă nu mergi la sală să tragi de fiare automat ești leneș. Nu mă înțelege greșit, este minunat și un privilegiu dacă îți permiți și îți place să mergi la sală, însă e important să nu fie prezentată această opțiune ca fiind singura formă de a practica activitate fizică.
Toate aceste prejudecăți descurajează persoanele să apeleze la un ajutor real și ajung să confunde marketing-ul acestei industrii cu intervenția nutrițională specializată.
Probabil și ție ți-au trecut prin minte la un moment dat următoarele:
De ce să merg la nutriționist, să dau bani să îmi spună ce să nu mănânc? Știi deja: aia nu, aia nu, aia nu. Apă, paie și bătaie.. pe pâine. Sau să îmi spună că neapărat trebuie să merg la sală dacă vreau să slăbesc, când eu abia am timp să mă spăl pe dinți seara. Am întâlnit multe persoane care au amânat să lucreze cu un specialist pentru că au considerat că acestea sunt cerințe obligatorii și așteptau momentul potrivit când vor putea să mănânce perfect și să poată merge la sală, pentru că doar astfel vor obține rezultate.
Din păcate, a mânca sănătos, a a avea timp și acces la o formă de mișcare precum este mersul la sală, practicarea unui sport recreațional, reprezintă privilegii de care puțini se pot bucura.
Așa că, dacă vrei să îți schimbi stilul de viață, poți începe cu o analiză a resurselor tale reale, de care dispui acum și pe care poți să le aloci schimbărilor. Încearcă să identifici când risipești timpul pe activități care nu îți aduc avantaje sau din contră te îndepărtează de obiectivele propuse. Apoi te vei afla în fața unei decizii. Vei alege calea grea care presupune îmbunătățirea stării de fapt sau vei alege să nu acționezi în niciun fel asumându-ți în același timp și efectele adverse. Decizie care se va dovedi a fi la fel de dificilă, pentru că a fi/a rămâne bolnav nu e în niciun caz ușor.
Decât să te frustrezi și să cazi în capcana dietelor la modă, a marketing-ului agresiv din sfera dietelor sau a soluțiilor minune promovate de diverși „animatori” în nutriție, îți las trei recomandări de care să ții cont pentru a-ți îmbunătăți sănătatea fizică, psihică și relația cu mâncarea.
În loc să îți dezvolți „mușchiul” motivației, concentrează-te pe dezvoltarea „mușchilor” blândeții, autocompasiunii și răbdării.
Kilogramele în plus nu apar dintr-un deficit de voință. De multe ori ele devin tot mai multe și mai „încăpățânate” tocmai pentru că te bazezi exclusiv pe:
motivația de a nu mânca (diverse forme de post sau excluderea unor alimente/grupe alimentare),
motivația de a respecta reguli rigide, unele absurde, pe care nu le-ai recomanda nici celui mai mare dușman,
motivația de a ține aceleași regimuri iar și iar deși mereu te-ai simțit deconectat/ă, slăbit/ă, înfometat/ă, iar kilogramele au revenit „înzecit”.
Obișnuiesc în timpul consilierilor să compar corpul pacientului cu un copil, un prieten, o soră, o persoană dragă. Ai recomanda unui copil:
să se ridice de la masă chiar dacă îi este foame?
să bea apă dacă îi e foame?
să bea 500 ml apă înainte de masă pentru a mânca mai puțin?
să sară peste mese pentru a „economisi” calorii?
să alerge pe bandă 2 ore să mănânce o prăjitură?
să mănânce azi carne, mâine orez, poimarți doar fructe?
Dacă răspunsul este NU la cele de mai sus, atunci înseamnă că ai învățat deja cum arată blândețea și compasiunea pentru propriul corp.
Optează pentru schimbări mici și constante și contruiește obiective REALISTE bazându-te pe procesele care aduc rezultatele.
Următoarele sunt doar câteva exemple de unde poți să începi:
30 minute de mers pe jos/zi înseamnă 210 minute într-o săptămână, adică 3.5 ore de mișcare.
Să mănânci 200 g legume crude sau gătite per masă la minimum 2 mese principale/zi înseamnă minimum 400 g legume în fiecare zi, decât să mănânci o salată când și când pentru că „salatele sunt bune la slăbit”.
Să blochezi minimum 20 minute pentru mesele principale pentru a te asigura că „nu uiți să mănânci”
Să planifici la final de săptămână ce urmează să mănânci în funcție de programul de lucru și disponibilitatea de a găti și ideal, să prepari în avans mesele pe mai multe zile.
Caută sprijinul unui specialist.
Dacă ai nevoie de mai multe clarificări și te simți confuz în marea de informații privind managementul greutății, lucrează cu un dietetician, în special dacă suferi și alte afecțiuni.
Dacă ai obosit și nu mai vezi luminița de la capătul tunelului în lupta cu kilogramele în plus, lucrează cu un dietetician.
Nu pentru că nu ai putea pune în aplicare și singur cele de mai sus, dar uneori este mai ușor în doi.
Un dietetician te poate ajuta să găsești calea de la „A ști” la „A face”.
În încheiere, te asigur că experiența schimbării stilului de viață poate fi mai puțin despre „a renunța” și mai mult despre „a adăuga”. A adăuga mai multe legume și fructe, a adăuga mișcare pe care să o poți face și care să îți placă, despre a adăuga blândețe în „rețeta de slăbit” și despre a adăuga răbdare pentru a te schimba pe tine, nu să aștepți să se schimbe cifrele de pe cântar. E vorba despre a conștientiza că a slăbi, a mânca sănătos, a ține sub control o boală (și) prin nutriție poate arăta diferit de la persoană la persoană.
You should not give up your health or give up 95% of your life to weigh 5% less.
Îți mulțumesc că ai ajuns până aici, iar dacă ai rezonat cu ce am scris și dorești să lucrăm împreună putem discuta telefonic gratuit 5-10 minute.
Dacă vei primi toate răspunsurile și vei rezona cu mine, îți spun de acum că sunt încântată să lucrăm împreună!
© Mihaela Acasandrei-Poroh, Nutriționist-Dietetician Autorizat
Programări: 0752 369 355 | nd.acasandrei@gmail.com