top of page

Testele pentru intolerante alimentare - mit sau realitate?

Actualizată în: 19 iun.

Pornind de la principiul cerere vs. ofertă, lipsa unor explicații facile privind reacțiile la unele alimente, au permis apariția pe piață a diverse teste pentru determinarea intoleranțelor la alimente. Sunt însă acestea de încredere și susținute de dovezi științifice?



Voi începe cu câteva detalii tehnice pentru a sublinia importanța diagnosticării corecte pentru un tratament eficient și sigur, deoarece unele teste care dozează anticorpii de tip IgG aliment-specifici fac promisiuni care prea frumoase pentru a fi adevărate.


În ultimele 2 decenii, până la 20% din populația țărilor industrializate au raportat reacții anormale ca răspuns la consumul de alimente. Aceste reacții adverse la alimente pot fi mediate imun, însă nu toate se datorează unor procese alergice în sensul pe care noi îl cunoaștem, fiind uneori dificil de diferențiat.


Alergii mediate IgE

Alergiile non-mediate de IgE 

Intoleranțele alimentare


Cu toate că disconforul gastrointestinal nu pune în pericol iminent viața persoanelor care se confruntă cu intoleranțele alimentare, acestea pot afecta semnificativ calitatea vieții. Iar excluderea alimentelor în lipsa unui diagnostic corect poate expune la diferite carențe nutriționale și agravarea simptomatologiei de fond.


De aceea este important să te adresezi medicului gastroenterolog și alergolog pentru o evaluare completă înainte de a începe să faci teste costisitoare.

Acest articol l-am scris deoarece întâlnesc frecvent persoane, copleșite de disconfortul produs de simptome, încearcă pe cont propriu să identifice cauza acestor reacții la nivel digestiv și de multe ori apelează la testele IgG specifice pentru determinarea intoleranțelor alimentare.


Testele pentru intolerante alimentare - mit sau realitate?

Testele de IgG specifice alimentelor au fost promovate către consumatorii direcți ca metodă de detectare a intoleranțelor alimentare și nu numai. Aceste teste analizează reacția imună a IgG la sute de antigeni alimentari (chiar și 200+).


Dar care este semnificația testelor IgG specifice alimentelor? Acestea se bazează pe dozarea anticorpilor IgG4 care joacă numeroase roluri în imunitate, însă dovezile înclină spre inducerea toleranței și nu a unei reacții adverse.


Nu orice reacție imunologică are valoare patologică!


În prezent, se înțelege că majorarea valorilor IgG observate în cadrul testării reprezintă de fapt un răspuns imunologic normal la antigeni (inofensivi) din alimente și o reflectare a alimentelor consumate cel mai frecvent în dietă.


Testarea extensivă a acestor anticorpi va produce mereu rezultate pozitive, diferite de la individ la individ, fără a exista dovezi că apariția simptomelor acute ar fi corelate cu niveluri crescute ale IgG.


Prin urmare, deși cei care promovează aceste teste oferă numeroase testimoniale și promisiuni privind eficiența dozarii IgG și mai apoi, a dietelor de excludere în baza rezultatelor pozitive, dovezile științifice care să susțină astfel de afirmații lipsesc.


Testarea IgG specifice alimentelor nu a fost demonstrată că are valoare în diagnosticul alergiilor sau intoleranțelor alimentare, așa cum reiese din numeroasele ghiduri practice ale societăților:


  • „Măsurătorile IgG nu pot fi corelate cu niciun simptom clinic sau boală.” Academia Europeană de Alergie și Imunologie Clinică (EAACI)

  • „Testele fără validitate științifică, inclusiv măsurarea IgG specifică alergenului, nu ar trebui utilizate pentru evaluarea alergiilor alimentare. [...] Măsurarea IgG specifice alimentelor și a anticorpilor IgG4 în ser nu sunt recomandate pentru diagnosticul alergiilor alimentare non-IgE mediate.” Academia Americană de Alergie, Astm și Imunologie (AAAAI) și Colegiul American de Alergie, Astm și Imunologie (ACAAI)

  • „Nu există un corp de cercetare care să susțină utilizarea testării pentru a diagnostica reacții adverse la alimente sau pentru a prevedea reacții adverse viitoare.” Societatea Canadiană de Alergie și Imunologie Clinică (CSACI)


Acest articol are strict rolul de a educa și a ajuta persoanele interesate să ia o decizie informată sau cel puțin să apeleze la astfel de testări ca ultimă soluție, iar nu de primă intenție, preferabil după o discuție cu medicul specialist.


Deoarece rezultatele testării IgG este promovată drept o metodă de diagnostic a intoleranțelor alimentare și sunt folosite pentru a ghida managementul nutriționat al acestora, este imposibil să nu remarc consecințele pe care le poate avea asupra persoanelor testate.


Restricțiile excesive, la alimente banale, deseori de bază în dieta curentă, pot avea impact nu doar asupra calității vieții, dar pot expune la deficiențe nutriționale importante.

Paradoxal, persoanele cu intoleranțe alimentare reale, dar nediagnosticate, care acționează în baza rezultatelor acestor teste pot observa îmbunătățiri pentru că numărul mare de alimente pe care trebuie să le elimine poate să înlăture întâmplător cauza din dieta lor. Însă restricțiile alimentare inutile nu sunt lipsite de riscuri și se recomandă metode țintite pentru a identifica declanșatorii din dietă.


Din experiența clinică, multe persoane ajung la dietetician fie când au scăzut semnificativ în greutate, fie când încep să aibă o toleranță digestivă redusă și la puținele alimente pe care le consumă. În lipsa unui ghidaj corespunzător, am avut cazuri în care dieta era compusă din mai puțin de 10 alimente și în scădere, în condițiile în care se recomandă să avem minimum 30 de alimente de origine vegetală diferite în fiecare săptămână pentru a asigura diversitatea florei intestinale și sănătatea tractului digestiv.


Mesajele cheie cu care vreau să rămâi în urma acestui articol:

  • Există investigații mult mai specifice și sensibile decât testele pentru intolerante alimentare IgG, care să te ajute să identifici mult mai eficient cauza/cauzele simptomelor cu care te confrunți.

  • Deseori și aceste teste valide științific implică costuri financiare serioase, astfel îți recomand să alegi înțelept cum vei investi resursele pentru redobândirea sănătății tale.

  • Dietele de eliminare sunt în unele cazuri recomandate pentru gestionarea simptomelor digestive, însă gradul de restricție se încercă a fi cât mai mic sau pe o perioadă cât mai redusă de timp. Rolul dieteticianului împreună cu medicul gastroenterolog, alergolog, este cel de detectiv pentru a identifica sursa disconfortului înainte de/fără a se lua măsuri extreme. Tot din experiența clinică, mulți factori non-alimentari care declanșau simptomele digestive erau trecuți cu vederea, deoarece focusul era exagerat direcționat către dietă.

  • În lipsa unor indicii clare că ingestia unor alimente specifice este responsabilă de apariția simptomelor digestive, a aduce alimentele nutritive, potrivite pentru susținerea unei diete adecvate, poate fi mult mai importantă decât eliminarea lor*.


*a se înțelege excluderea alimentelor hrănitoare precum multe legume, fructe, leguminoase, cereale, produse lactate slabe, care deseori sunt evitate când se inițiază pe cont propriu o astfel de dietă de eliminare. Limitarea sau evitarea alimentelor dezechilibrate nutriționale se subînțelege că face parte din recomandările alimentare indiferent dacă ai sau nu o afecțiune gastrointestinală.


Surse:

Îți mulțumesc că ai ajuns până aici, iar dacă te confrunți cu simptome digestive fără o cauză clară determinată și dorești să lucrăm împreună putem discuta telefonic gratuit 5-10 minute.


Dacă vei primi toate răspunsurile și vei rezona cu mine, îți spun de acum că sunt încântată să lucrăm împreună!


© Mihaela Acasandrei-Poroh, Nutriționist-Dietetician Autorizat

Programări: 0752 369 355 | nd.acasandrei@gmail.com 

Comentarios


Los comentarios se han desactivado.
bottom of page