Ce sa faci pentru a scăpa de constipație?

Strategii bazate pe știință conform Ghidului pentru Managementul Constipației la Adulți elaborat de British Dietetic Association

Constipatia nu este normală, chiar dacă te confrunți cu ea „dintotdeauna”.

Constipația cronică afectează aproximativ 10% din populația globală. Deși este o tulburare gastro-intestinală frecventă, este deseori normalizată sau insuficient adresată. Deseori aud de la pacienți „sunt constant constipată, dar am asta de când mă știu” sau „am încercat de toate, am crescut consumul de cereale integrale/fibre, dar nu s-a schimbat nimic”.

Constipația cronică sau habituală idiopatică este o afecțiune reală, de sine stătătoare, dar nu are o cauză unică și prin urmare, nici nu dispune de o soluție unică, universal valabilă pentru vindecare.

Apariția ei se datorează unei constelații de factori:

• fiziologici,

• psihologici,

• stil de viață, inclusiv sedentarism prelungit, hidratarea și dietă neadecvate.

Constipația habituală este tulburare bazată pe simptome, definită ca defecație nesatisfăcătoare și caracterizată prin scaune spontane rare (mai puțin de 3 într-o săptămână), dificultăți la defecare sau ambele, simptome persistente timp de cel puțin 3 luni.

Dificultățile la defecare include:

• efortul, senzația de dificultate la defecare,

• senzația de evacuare incompletă,

• scaune tari/cu noduli,

• timp prelungit până la defecare sau

• necesitatea unor manevre manuale pentru a defeca.

De asemenea, sunt și anumite afecțiuni care predispun la instalarea constipației (constipație secundară): depresia, diabetul zaharat, obstrucții intestinale, hipotiroidismul, prolaps genital (după naștere), boala Parkinson, post-accident vascular cerebral etc.

Pe lângă acestea, unele medicamente și suplimente pot cauza, respectiv favoriza, apariția constipației: suplimentele de calciu, fier, antiacidele care conțin calciu sau aluminiu, medicația anticonvulsivantă, analgezicele, antidepresivele triciclice, diureticele etc.

Ce sa faci pentru a scăpa de constipație? Ce ai făcut probabil până acum și nu a funcționat.

În cazul constipației secundare, adresarea cauzei specifice va ajuta și la ameliorarea simptomelor constipației.

Însă în cazul contipației primare, prima linie de tratament o constituie modificarea stilului de viață și cea mai frecventă recomandare este „creșterea aportului de fibre”, creșterea aportului hidric și a nivelului de activitate fizică.

Deși aceste recomandări sunt binevenite pentru optimizarea stării de sănătate, ele nu beneficiază de dovezi suficiente privind eficiența acestora în managementul constipației.

Acest lucru nu înseamnă că o dietă bogată în fibre (25-30 g fibre/zi) este necorespunzătoare în contextul constipației, ci reflectă faptul că această recomandare este prea generală, vagă, și subliniază nevoia de individualizare a strategiei.

O dietă cu un aport suficient de fibre va fi întotdeauna un deziderat al unei diete echilibrate pentru prevenția cancerului colorectal, al afecțiunilor metabolice, pentru echilibrul florei intestinale.

Însă, implementarea unei astfel de recomandări trebuie să fie nuanțată:

1. Care este mecanismul care a favorizat apariția constipației?

2. Care este aportul bazal al surselor de fibre? Cât de bine este instruit pacientul privind recomandarea de creștere a fibrelor din dietă? Cunoaște tipurile de fibre și sursele specifice, să facă tranziția graduală, să recunoască semnalele de urgență în cazul agravării constipației?

3. Sunt și alți factori care accenutează constipația care necesită să fie corectați?

4. Ce alte strategii au fost implementate în istoric și care au fost rezultatele?

În practică, am observat că multe persoane:

• trec mult prea brusc de la un consum insuficent de legume, fructe, cereale, la unul foarte mare,

• se concentrează aproape exclusiv pe creșterea aportului de crudități,

• unii cresc semnificativ aportul de fibre din cereale (fulgi de ovăz), ceea ce favorizează apariția disconfortului abdominal și ulterior abandonul.

În alte cazuri se trece foarte repede și uneori nejustificat, la tratamentul farmacologic: laxativele osmotice (ex. lactuloza), uleiul de parafina, laxative stimulente (Dulcolax, Senna), inclusiv sub formă de ceai. Respectiv se folosesc pe termen lung.

Cum scapi de constipatie? Soluții bazate pe știință.

Cum menționam anterior, aproape toți pacienții optează pentru managementul simptomelor prin modificări de stil de viață, inclusiv modificarea dietei care se bazează aproape exclusiv pe cresterea aportului de fibre.

Cu toate acestea, mai mult de jumătate din pacienți nu obțin rezultate satisfăcătoare deoarece:

• recomandările ignoră alți factori dietetici care dispun de dovezi științifice privind eficiența lor în managementul constipației și pe care îi voi detalia mai jos,

• ori nu beneficiază de suficiente dovezi pentru a justifica utilizarea lor în gestionarea simptomelor (ex. fructele bogate în sorbitol),

• ori recomandările sunt prea vagi, ex. „crește aportul de fibre”, fără detalii privind doza eficientă, tipul de fibre, modul de administrare etc. care s-a dovedit optim pentru ameliorarea constipației.

Pentru elaborarea celui mai nou ghid de bune practici privind managementul constipației, au fost analizate cele mai frecvente recomandări privind modificările dietetice:

• Administrarea de suplimente probiotice

• Suplimentele de sinbiotice

• Consumul de alimente/băuturi specifice: prune, in, kiwi, pâine de secară, apă cu conținut bogat în minerale

• Consumul de alimente fermentate

• Diete bogate în fibre

• Creșterea aportului de fluide, consumul de cafeină

• Suplimente alimentare: Senna, oxid de magneziu

• Eliminarea alimentelor trigger.

Dintre acestea, recomandările cu cel mai bun răspuns și efecte adverde minime/deloc, au fost:

• suplimentele de Psyllium (administrare graduală, atenție la tolerabilitate),

• oxidul de magneziu (efect dependent de doza),

• consumul de 2-3 kiwi/zi,

• inlocuirea pâinii albe cu pâine de secară,

• apele bogate în minerale (răspuns dependent de compoziția chimică),

• suplimentele probiocite (B. lactis, multi-strain).

Pe lângă evidența științifică, selectarea celei mai potrivite strategii trebuie să țină cont de:

• Raționament bazat pe mecanismul constipației,

• Experiența personală cu alte strategii dietetice,

• Monitorizarea simptomelor pe parcursul intervenției dietetice și ajustarea în funcție de evoluție

• Implementarea graduală a recomandărilor din ghid,

• Tolerabilitatea va ghida intervenția.

Situații particulare la pacienții cu constipație

Trigger alimentari

Mulți pacienți care se confruntă cu constipația pot avea percepția că anumite alimente declanșează simptomatologia. Deoarece alimentația conține simultan mai multe alimente diferite, din grupe alimentare diferite, respectiv constipația habituală este plurifactorială, este imposibil să dovedim dacă un aliment specific constipă sau nu. Însă e important să analizăm cu atenție dieta, deoarece frecvent o alimentație bazată pe cereale rafinate, bogată în carne și în general produse de origine animală, sunt cel mai frecvent asociate cu constipația. Astfel, este pertinent să ne întrebăm: Este dieta deficitară în anumite grupe alimentare? La ce deficiențe predispune acest aspect? Ce lipsește din dietă încât se consumă predominant alimentele „constipante”?

Dependență de laxative

În cazul pacienților dependenți de laxative se recomandă implementarea strategiilor dietetice simultan cu administrarea laxativelor pentru a reduce disconfortul și a câștiga încrederea în intervenția nutrițională, pentru ca ulterior să se testeze eficiența lor fără laxative pentru managementul simptomelor.

Doar pentru că te confrunți de prea mult timp cu constipația și simptomele asociate, acest lucru nu înseamnă că este normal în cazul tău sau că nu există o soluție (sau mai multe) și pentru tine.

Dacă în continuare nu ai un răspuns la întrebarea „Ce sa faci pentru a scăpa de constipație?„ dorești o schimbare, să îți optimizezi sănătatea divestivă și să te simți din nou bine în corpul tău, îmi poți scrie și să lucrăm împreună.