Cum influențează microbiota intestinală scăderea în greutate?
- Mihaela Acasandrei
- 2 sept. 2025
- 7 min de citit
Actualizată în: 28 sept. 2025
De-a lungul timpului, studiile de specialitate au identificat o serie de caracteristici în privința dezechilibrelor microbiotei intestinale specifice la persoanele cu obezitate. Voi enunța o parte din ele, întrucât e important de subliniat aceste asocieri și s-ar putea chiar să găsești unele răspunsuri la întrebarea: fac tot ce trebuie, de ce nu reușesc să slăbesc?

Rezumatul articolului:
De-a lungul timpului, studiile de specialitate au identificat o serie de caracteristici în privința dezechilibrelor microbiotei intestinale specifice la persoanele cu obezitate. Voi enunța o parte din ele, întrucât e important de subliniat aceste asocieri și s-ar putea chiar să găsești unele răspunsuri la întrebarea: fac tot ce trebuie, de ce nu reușesc să slăbesc?
Persoanele cu obezitate au o diversitate redusă a microbiotei intestinale, ceea ce se traduce printr-un dezechilibru între principalele grupuri de bacterii, cu o creștere a raportului Firmicutes (sau Bacillota) față de Bacteroidetes (sau Bacteroidota). Acest dezechilibru favorizează o capacitate crescută a microbiotei de a extrage energie din alimentație, contribuind astfel la acumularea de grăsime corporală în exces.
Modificările microbiotei pot afecta metabolismul energetic, controlul glicemic și sensibilitatea la insulină, contribuind la inflamația cronică sistemică și rezistența la insulină, factori cheie în patogenia obezității și diabetului de tip 2.
Un alt aspect important este creșterea permeabilității intestinale, care permite trecerea lipopolizaharidelor bacteriene în circulația sanguină, declanșând inflamația cronică și exacerbând dezechilibrul metabolic.
Pe lângă compoziția bacteriană, profilul metaboliților microbiotei, precum acizii grași cu lanț scurt (acetat, propionat, butirat), este modificat în obezitate. Acești acizi au roluri în reglarea apetitului, metabolismului glucozei și a lipidelor, respectiv reducerea inflamației, iar modificările lor pot contribui la dezechilibre metabolice.
Astfel, dezechilibrele microbiotei intestinale asociate cu obezitatea includ o diversitate bacteriană redusă, un dezechilibru specific între grupurile bacteriene majore, modificări ale metabolitilor importanti și o afectare a funcției barierei intestinale, toate acestea contribuind la un ecosistem microbian care favorizează stocarea excesivă a energiei și inflamația cronică metabolică.
Este de bun simț să considerăm că există și reversul acetor modificări, prin intervenții nutriționale țintite pentru modularea florei intestinale astfel încât să corectăm aceste dezechilibre și să obținem o scădere în greutate sănătoasă și sustenabilă.
Metabolismul microbiotei intestinale este și metabolismul tău
Prin urmare, microbiota poate influența semnificativ capacitatea ta de a ajunge la o greutate sănătoasă. În continuare voi detalia mecanismele prin care microbiota noastră contribuie la atenuarea surplusului de greutate și cum o poți folosi în avantajul tâu pentru a slăbi sănătos.
„Eu doar respir lângă ciocolată și mă îngraș 5 kilograme”, îmi spunea o pacientă care toată viața a urmat nenumărate diete de slăbit și oricât de disciplinată era sau cât de mare era deficitul caloric, întâmpina multă rezistență din partea organismului să ajungă la o greutate sănătoasă. Iar comparativ cu alte persoane din jurul ei care fac același lucru, pentru ea nimic nu părea să funcționeze.
Bineînțeles, nu pot garanta că toate eforturile erau și aliniate la practicile susținute de dovezi științifice, însă lupta ei era una reală. Și e realitatea multor persoane cu care am colaborat.
Avem tendința să privim scăderea în greutate matematic, calories in versus calories out. Ecuația slăbirii se rezumă deseori la mâncat cât mai puțin sau orice modalitate de a crea deficit caloric prin modificarea dietei și/sau activitate fizică. De multe ori, strategia se oprește la a slăbi, fără măsuri suplimentare privind capacitatea de menținere a greutății, multe persoane ajungând să recâștige o mare parte din greutatea pierdută în mai puțin de doi ani.
Este incontestabil rolul unei alimentații hrănitoare și structuarate în vederea stabilirii unui deficit caloric, plusată cu un stil de viață activ în managementul scăderii în greutate. Însă ecosistemul intestinal poate explica parțial variabilitatea răspunsului la terapiile dietetice al diferitelor persoane și tot mai multe dovezi științifice evidențiază faptul că strategiile țintite pe modularea florei intestinale pot fi o soluție viabilă. Una dintre teoriile analizate privind cauzele originii obezității, atât pe modele animale cât și la oameni, include „baletul” dintre microbiota intestinală și inflamație.
În ultimii ani s-a analizat intens modul în care flora noastră intestinală constribuie la reglarea metabolismului și a greutății corporale. Însă rezultatele nu au fost mereu concludente. Acest lucru nu ne oprește însă să căutăm răspunsuri sau să nu implementăm ceea ce beneficiază deja de un grad ridicat de evidență științifică.
Mare parte din problemă este lipsa unei definiții clare în ceea ce privește ce înseamnă o microbiotă intestinală sănătoasă. Acest lucru nu trebuie să de descurajeze însă. Chiar dacă nu avem certitudini cu privire la compoziția „ideală”, „perfectă”, a microbiotei sănătoase, beneficiem de suficent de multe dovezi privind modul în care microbiota intestinală este implicată în sănătatea metabolică, precum controlul glicemic, comportamentul alimentar, explicând măcat o parte din motivele care împiedică unele persoane nu slăbesc chiar și atunci când fac eforturi susținute să scadă în greutate. Cunoaștem suficiente lucruri privind anumite caracteristici ale compoziției microbiotei, favorabile și nefavorabile sănătății umane, încât să acționăm cu încredere la acest nivel.
Cum ne influnțează microbiota intestinală preferințele alimentare?
Cercetările actuale sugerează faptul că o compoziție dezechilibrată a microbiotei intestinale și metaboliții rezultanți pot reprezenta cauze parțiale ale comportamentlor alimentare nepotrivite, inclusiv preferința pentru alimente hiperpalatabile, dezinhibiția și comportamentele de căutare a alimentelor observate la persoanele care suferă de obezitate.
Studii recente vin cu dovezi preliminare conform cărora microbiota intestinală afectează comportamentul alimentar prin modularea acțiunii dopaminei la nivelul ariilor cerebrale ce reglează mecanismele de recompensă prin alimente.
Un mecanism propus include activarea neuroinflamației mediată de microbiota intestinală, având în vedere că o dietă bogată în grăsime crește nivelul plasmatic de lipopolizaharide, componente care se găsesc la nivelul membranelor celulare ale unor bacterii potențial patogene, favorizând inflamația la nivel cerebral. Cercetătorii implicați în acest studiu au observat că lipopolizaharidele pot deregla mecanismele de recompensă prin aport alimentar, crescând motivația de a consuma alimente hiperpalatabile și și modificând comportamentul de căutare al alimentelor (de ex., mâncatul compulsiv).
O altă observație interesantă este cea conform căreia receptorii de la nivelul mucoasei intestinale modulează nivelul unui metabolit microbian, în cele din urmă influențând preferința pentru dulce. Atât pe modele animale cât și la oameni, receptorii 4 pentru acizii grași liberi (free fatty acids receptors, Ffar4) reglează abundența Bacteroides vulgatus, care produce la rândul ei metabolitul pantotenat (acidul pantotenic sau vitamina B5) care induce sinteza de hormoni GLP1 la nivelul intestinului și FGF21 (fibroblast growth factor 21) în ficat, care acționează la nivelul hipotalamusului pentru a reduce consumul de zaharuri. Nivelul reduse ale B. vulgatus s-au observat și la modelele animale și persoanele cu diabet. Astfel, putem susține că preferința pentru consumul de alimente dulci este și o consecință a dereglarii axei intestin-ficat-creier.
Aliniate la aceste descoperiri, cercetări anterioare au observat pe modele animale că anumite specii precum Faecalibacterium prausnitzii și Bacteroides uniformis și/sau metaboliții acestora pot regla și implicit reduce comportamentul de supraalimentare.
Personale cu obezitate oot beneficia de intervenții dietetice țintite pe modularea microbiotei intestinale
În timp ce prima linie de terapie a obezității presupune intervenții pentru modificarea stilului de viață (optimizarea dietei, reducerea sedentarismului și includerea exercițiului fizic suficient, psihologia schimbării comportamentului alimentar, igiena somnului etc.), studii recente susțin că persoanele cu obezitate pot beneficia de intervenții dietetice și suplimentare țintită care să acționeze specific la nivelul microbiotei intestinale.
Probiotice care conțin specii de la Lactobacillus și Bifidobacterium. Speciile de Lactobacillus se numără printre cele mai studiate probiotice pentru obezitate și cu un grad rezonabil de evidență privind efectele benefice asupra greutății și în special asupra componentei adipoase la persoanele cu suprapondere și obezitate. Efectele pozitive ale probioticelor Lactobacillus asupra greutății și grăsimii corporale depind însă de tulpina bacteriană utilizată. Suplimentarea cu Bifidobacterium breve B-3 la persoane cu indicele de masă corporală (IMC) între 25 și 30, pe o perioadă de 12 săptămâni, a dus la scăderea masei de grăsime și a circumferinței taliei, precum și la creșterea nivelului de colesterol HDL („colesterolul bun”) în sânge. În plus, două studii realizate la Autonomous University of Madrid au arătat că o dietă hipocalorică de tip Mediteranean, combinată cu un amestec probiotic (Bifidobacterium breve B-3, Lactobacillus plantarum LP-115 și Lactobacillus acidophilus LA14) implementată la pacienți cu obezitate de gradul I (IMC între 30 și 34,9) a avut rezultate superioare intervenției dietetice singure, reducând parametrii asociați riscului cardiovascular și crescând bacterii benefice precum Bifidobacterium, Faecalibacterium spp. și Akkermansia muciniphila.
Microorganisme benefice de generație nouă - Anumite bacterii cu beneficii promițătoare pentru controlul greutății și metabolismul glucozei sunt Akkermansia muciniphila, Hafnia alvei HA4597TM și Eubacterium hallii. Mecanismele prin care acționează includ restaurarea barierei intestinale, îmbunătățirea sensibilității la insulină, scăderea colesterolului total și reducerea unor markeri ai inflamației și disfuncției hepatice. Hafnia alvei pare să producă o proteină care influențează senzația de sațietate la nivel cerebral.
Prebioticele cu amidon rezistent (fibra prebiotică) tip 2. Consumul zilnic a 40 g de amidon rezistent prebiotic timp de 8 săptămâni a condus la scăderea greutății corporale, a masei de grăsime viscerală și a absorbției lipidelor, evidențiată prin creșterea conținutului de grăsimi din materiile fecale. Totodată, a favorizat înmulțirea bacteriei Bifidobacterium adolescentis, un descompunător principal al amidonului rezistent.
Deși sunt promițătoare informațiile de mai sus e important de menționat că aceste rezultate au fost observate în asociere cu adaptarea comportamentelor de stil de viață sănătoasă și au fost intervenții complementare. Rezultatele constituie corelații și nu cauzalitate privind administrarea acestor tulpini selectate, unele dintre ele nefiind disponibile la nivel comercial.
Ce NU este acest articol
O recomandare să utilizați suplimente probiotice pentru managementul obezității. Acestea trebuie atent selecționate din prisma evidenței științifice, a eficienței și siguranței a utilizării. De asemenea, nu toate preparatele probiotice sunt făcute la fel și nu orice supliment care conține speciile menționate înseamnă că va fi și eficient. Fii mindful cum îți aloci resursele financiare.
Suplimentele probiotice nu înlocuiesc terapia nutrițională medicală și comportamentele stilului de viață care necesită și ele ajustate pentru a obține rezultate privind slăbirea.
Nu toate persoanele cu obezitate au nevoie de suplimente cu probiotice pentru a beneficia de succes terapeutic în cadrul intervenției dietetice.
Intervențiile țintite pentru a modula microbiota intestinală înseamnă mai mult decât administrarea de suplimente pro-și prebiotice.
Cred cu tărie în educația nutrițională bazată pe știință și date concrete pentru a asigura nu doar scăderea în greutate, ci redobândirea stării integrale de sănătate și creșterea calității vieții. Dacă și tu dorești același lucru - o colaborare durabilă și de succes - te încurajez să luăm legătura.
© Mihaela Acasandrei-Poroh, Nutriționist-Dietetician
Online sau fizic în cadrul MedPark, str. Smârdan 19, Iași
Programări: 0724 574 082 | nd.acasandrei@gmail.com
Articol tradus și adaptat:







Comentarii