Diagnosticat cu sindromul intestinului iritabil? Ce faci mai departe?

Ai primit diagnosticul de SII? În articol afli care sunt avantajele colaborării cu un dietetician pentru a ajunge mai rapid, mai eficient și în siguranță la o dietă adecvată, potrivită toleranței tale individuale.

În primul rând, să stabilim ce este Sindromul de Intestin Iritabil (SII) sau Sindromul Colonului Iritabil (SCI) și cum alimentația poate influența evoluția acestei afecțiuni.

Ce este Sindromul Intestinului Iritabil?

Sindromul intestinului iritabil este cea mai comună tulburare funcțională a tractului gastrointestinal.

Altfel spus, nu este rezultatul unor afecțiuni precum cancerul, boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale etc. care se exclud progresiv în procesul de diagnosticare cu SII.

Deși, în termeni științifici un „sindrom” nu este o boală în sine, sindromul intestinului iritabil este o afecțiune extrem de complexă, cu manifestări variabile, iar simptomele cronice sunt cât se poate de reale și serioase, iar de cele mai multe ori afectează profund calitatea vieții a persoanelor cu această condiție.

Aproximativ 1 din 7 persoane sunt afectate de sindromul intestinului iritabil, însă proporția se bănuiește că este mult mai mare, întrucât multe persoane au tendința să întârzie adresarea simptomelor la medicul specialist în vederea obținerii unui diagnostic.

Care sunt simptomele Sindromului Intestinului Iritabil?

Frecvent simptomele declarate includ durere abdominală și crampe, balonare, exces de gaze, diaree și/sau constipație.

În ciuda simptomelor deranjante (dar în niciun caz neglijabile pentru persoana afectată), SII nu cauzează afectarea pe termen lung a tractului gastrointestinal cum este de exemplu cazul bolii cealice.

Cu toate acestea, strategiile dietetice auto-impuse sau recomandările tipizate oferite de diverși specialiști pentru a ține sub control simptomele, pot expune la riscuri semnificative persoanele cu SII, afectând statusul nutrițional, relația cu alimentele și/sau comportamentul alimentar. De aceea terapia nutrițională medicală supravegheată îndeaproape de un dietetician este esențială.

De ce apare Sindromul Colonului Iritabil?

Nu se cunosc cu certitudine cauzele apariției SII, însă în decursul timpului au putut fi identificați o serie de factori cunoscuți că ar declanșa simptomele specifice:

• motilitatea alterată a tractului gastrointestinal,

• afectarea modului în care creierul procesează informația primită de la intestin (anxietate, stres, axa intestin-creier),

• hipersensibilitatea viscerală sau sensibilitatea accentuată a peretelui intestinal,

• inflamație subclinică și activarea sistemului imun,

• permeabilitatea intestinală crescută,

• alterarea microbiotei intestinale,

• stresul accentuat,

• dietele dezechilibrate caloric și nutritiv,

• infecțiile de la nivelul tubului digestive (de ex. gastroenteritele),

• unele medicamente. 

Rolul alimentației în SII

La mulți oameni, schimbările în dietă și stilul de viață sunt cele mai bune opțiuni pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung.

Mulți oameni cu SII observă că disconfortul abdominal apare sau se accentuează după ce mănâncă anumite alimente.

Alimentele cel mai adesea incriminate includ: produse lactate, produsele pe bază de făină, cafea, varză, ceapă, usturoi, mazăre, fasole și alimente picante, alimente afumate, tocături, alimente prăjite sau foarte concentrate în grăsimi. Nu este surprinzător faptul că persoanele cu SII restricționează adesea anumite alimente din dieta lor pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor SII.

Cu toate acestea, nu este atât de simplă identificarea alimentelor care declanșează simptomele gastrointestinale. Deseori e o succesiune de cauze care se suprapun factorilor alimentari.

Excluderea pe termen lung a unui număr mare de alimente și/sau a unor grupuri întregi de alimente, în lipsa informațiilor privind reintroducerea și stabilirea pragului de toleranță individuală a alimentelor, face ca dieta persoanelor să devină extrem de restrictivă și săracă în nutrienți.

Dieta Low FODMAP pentru managementul SII

Cercetătorii din cadrul Universității Monash au identificat un grup de carbohidrați găsiți în alimente, responsabili de apariția simptomelor SII la 3 din 4 persoane afectate. Acești carbohidrați au fost numiți FODMAP-uri.

Citește mai multe despre dieta Low FODMAP în articol.

Deși consumul de FODMAPs nu constituie o cauză a apariției SII, corelarea simptomelor cu ingestia lor a făcut din terapia dietetică și optimizarea stilului de viață opțiuni accesibile, cu costuri reduse pe termen lung și în general asociate cu mai puține efecte secundare, pentru managementul afecțiunii.

Sindromul de Intestin Iritabil nu este doar „o durere de burtă”, este o afecțiune serioasă, care are criterii clare de diagnostic și poate beneficia cu succes de terapie medicală nutrițională, farmacologică, comportamentală, prin care se ia în considerare multidimensionalitatea și complexitatea bolii.

Natura fluctuantă a simptomelor SII - alternează perioade de remisie cu reactivarea simptomatologiei, pot să apară simptome noi, să fluctueze severitatea acestora- și caracterul cronic pot aduce multă frică, incertitudine, lipsă de predictibilitate în viața pacienților, afectând semnificativ calitatea vieții, mai specific:

• a stării de dispoziției, anxietate/depresie,

• percepția negativă a imaginii corporale asociate balonării persistente, a distensiei continue aproape a abomenului, în special în rândul femeilor care povestesc cum peste zi ajung să arate „de parcă sunt gravide în luna a 6-a”,

• alienarea față de familie, prieteni, poate afecta viața sexuală,

• productivitate redusă la locul de muncă, absenteism,

• utilizarea unor strategii cu posibil impact negativ pentru a corecta simptomatologia (exces de cafeină, consum de tutun pentru a stimula tranzitul intestinal de exemplu),

• frica constantă de a reveni simptomele, în special în momente critice sau evenimente publice care presupun stres accentuat (o ședință foarte importantă, o nuntă etc.),

• frica de a călători, în unele cazuri și de a părăsi casa, în special la persoanele la care predomină episoadele diarice, nevoia urgentă de a merge la toaletă,

• alienarea față de serviciile medicale (incertitudinea, diagnostice contradictorii, trivializarea simptomelor, recomandări nutriționale superficiale, uneori contradictorii, lipsa unei abordări holistice etc.).

Poate duce la burnout foarte ușor dacă nu apare la orizont o strategie coerentă care să îl ajute pe pacient să înțeleagă factorii declanșatori ai simptomelor

• care sunt în controlul lui și care nu, pentru a reduce din nivelul de frustrare,

• care să valideze simptomele, severitatea și impactul lor,

• care să se concentreze pe ce anume să FACĂ pacientul, nu doar pe ce anume să EVITE. În special în ceea ce privește alimentația.

Lăsați nesupravegheați, pacienții sunt nevoiți să navigheze singuri prin regimuri complexe de restricție și reintroducere. Acest lucru îi expune riscului de a abandona complet terapia, de a implementa dieta într-un mod inadecvat din punct de vedere nutrițional sau de a rămâne pe dieta restrictivă pe termen lung, cu consecințe nutriționale, sociale și psihologice negative.

Cum te poate ajuta un dietetician dacă ai SII?

Aici colaborarea cu un dietetician autorizat poate contribui semnificativ la:

• educația nutrițională specifică, în special dacă se impune inițierea unei diete Low FODMAP,

• stabilirea unui plan de acțiune individualizat,

• monitorizarea și ajustarea recomandărilor, atât de importante pentru a obține succesul terapeutic.
  

E nevoie de un munte de răbdare, resurse financiare, de timp, o abordare tip încercare-eroare, disponibilitate și implicare pentru a genera schimbările necesare.

Iar unii pacienți sunt deja obosiți - prin urmare e nevoie de o abordare mai gentilă, mai light, care să crească nivelul de încredere în proces și să sporească progresiv resursele în cazul în care trebuie intensificate măsurile dietetice.

Această stadializare a intervenției, în locul unei diete tipizate, poate împuternici pacientul și crește aderența la intervenția nutrițională. Claritate în cee ce privește durata și severitatea restricțiilor alimentare, inițierea cât mai rapidă a liberalizării dietei, pot și ele să influențeze pozitiv parcursul pacientului, în special dacă a primit recent diagnosticul de SII.

Rolul dieteticianului în managementul SII este pe deoparte de educator, cât și de detectiv

• pentru a identifica declanșatorii simptomelor, respectiv

• de a identifica din timp posibilele efecte adverse ale dietelor restrictive - carențe nutriționale, dezechilibre hormonale, comportamente alimentare inadecvate etc.

Nu doresc să glorific rolul dieteticianului în managementul SII sau să susțin că fără un specialist nu există controlul simptomelor. Nu este obligatoriu și uneori, lipsesc resursele indiferent cât de mare este nevoia de a apela la un astfel de specialist.

Întâlnesc și cazuri gestionate eficient, într-o manieră flexibilă, multidimensională, în care ținem legătura aproape exclusiv pentru screening-ul nutrițional. Sunt numeroase resurse de bună calitate în ceea ce privește dieta în sindromul intestinului iritabil, las aici un exemplu de încredere în lb. română: https://www.low-fodmap.ro/

Însă nu acestea sunt majoritare, din nefericire. Există multă neîncredere, dezinformare și multiple tentative în istoric de a controla din dietă simptomele care au făcut mai mult rău și au scăzut încrederea că se mai poate face ceva din alimentație. Sau sunt persoane nou diagnosticate, aflate la început de drum și care doresc să învețe din experiența unui dietetician, iar nu din propriile greșeli, pentru a gestiona SII. Pentru voi am scris acest articol.

Mesajele cheie sunt:

Să continui să cauți soluții echilibrate, să eviți extremele, iar dacă simți că nu te descurci pe cont propriu, caută sprijinul necesar pentru a depăși provocarea, dacă o intervenție nutrițională pe termen lung nu reprezintă o opțiune. Al doilea cel mai bun lucru este mai bun decât nimic.

Să acționezi cât mai devreme în vederea optimizării stilului de viață pentru managementul simptomelor - uneori adresarea la dietetician se face la ani distanță de la debutul simptomelor, care sunt mai grave, mai multe.

Să ai așteptări realiste de la colaborarea cu un dietetician - din păcate indiferent de recomandările și sfaturile practice, suportul oferit, povara schimbării sunt pe umerii pacientului. Găsești un partener în acest proces, dar munca tot tu o depui. De asmenea, simptomele se pot ameliora, însă nu există garanții că acestea vor dispărea complet sau pentru totdeauna.

Beneficiile trebuie cântărite mereu în raport cu riscurile dietelor de eliminare. Caută o abordare cât responsabilă, flexibilă, bazată pe monitorizarea îndeaproape a simptomelor pentru a înțelege natura lor și a ajunge cât mai devreme la o listă de alimente sigure pentru tine, cât mai diversă, pentru a limita riscurile restricțiilor severe.

Dacă lucrezi deja cu un dietetician, te încurajez să comunici cu acesta, să fii cât mai deschis, să îi aduci la cunoștință dificultățile pe care le ai, nu doar reușitele. Pentru că de acolo va porni schimbarea. Stabilește un interval în care să se răspundă la mesajele tale dacă se oferă asistență sau poate sesiuni 1:1 mai scurte în care să se abordeze punctual unele subiecte, deoarece uneori poate fi dificil ca răspunsurile să fie prompte. Pacientul are un dietetician, însă un dietetician are zeci de pacienți. Am menționat aceasta deoarece unii pacienți se simt jenați sau descurajați să scrie, să nu deranjeze, iar planificarea este soluția pentru ambii parteneri în această călătorie către un intestin fericit.

---

Echilibru, răbdare și multă acceptare îți doresc. Iar dacă ai fost diagnisticat/ă cu sindromul de intestin iritabil sau nu mai știi ce să faci pentru a reduce disconfortul, putem discuta telefonic gratuit 5-10 minute.

Dacă vei primi toate răspunsurile și vei rezona cu mine, îți spun de acum că sunt încântată să lucrăm împreună!

© Mihaela Acasandrei-Poroh, Nutriționist-Dietetician Autorizat

Programări: 0752 369 355 | nd.acasandrei@gmail.com